The Secret Path is not for everyone, regrettably

Home The Secret Path is not for everyone, regrettably
, , Messages from the V.M. Kwen Khan Khu, Psychology, 0

Appreciated readers:

THE SECRET PATH IS NOT FOR EVERYONE, REGRETTABLY

I urgently send you the present text corresponding to a transcript of one of the lectures of our beloved Patriarch, the V.M. Samael Aun Weor, in which he makes it very clear that, in fact, the Secret Path is, unfortunately, not for everyone, for the simple reason that NOT EVERYONE WANTS TO REVOLUTIONIZE HIMSELF TOTALLY and separate the darkness from his physical and psychic nature.

When we are told about the Intimate Self-Realization of our own INNER BEING we are talking about something VERY SERIOUS, VERY DEEP and where there is no time for HESITATION OR HALF-MEASURES, as the Mexicans say; no, dear friends. The Intimate Self-Realization of our sacred BEING is something that implies an ABSOLUTE DENIAL OF WHAT WE ARE, in a permanent way, so that in its place the GOLDEN EMBRYO flourishes and all its various modifications that will lead us to recover all the AUTONOMOUS AND SELF-CONSCIOUS PARTS of our Real Spirit.

This is not a job that is done overnight, but it has to be A PERSEVERING, JUDICIOUS WORK, done with a lot of dedication for the love for our inner God. It is indeed necessary to love our inner divinity above all things, as the Mosaic Ten Commandments rightly state. This is the difficulty that many aspirants have when trying to achieve the expected triumphs of the inner work. In order to receive, first it is necessary to GIVE EVERYTHING. The more one gives the more one receives, and the one who gives nothing of himself/herself even what little he/she has will be taken away… That is the law!

This MUST BE VERY CLEAR TO EVERYONE, because it is better not to hypocritically throw oneself into this adventure that involves risks, horrifying moral pains, unspeakable sufferings, lacks of all kinds, detachments from many things that we consider normal and even useful, when in truth they are simple fantasies that we have created in our existence. There are people who, because they have made efforts in other existences, have brought with them some values necessary to face these ordeals. These people, if they continue in their present existence by reinforcing the values they managed to create in past existences, will probably be able to establish themselves on the path of the razor’s double edge and successfully complete their pilgrimage. However, those who are curious, inconstant, lazy, charlatans of Gnosis itself, fearful, etc., etc., etc., will encounter, sooner or later, the terrible difficulties of the path and they will leave the path so as to, probably, end up involuting and complaining about the time they lost for having been in Gnosis. Ironies, but they are real!

I transcribe now, with the greatest pleasure, the words of the Avatar for your reflection:

“Disciple: Master, if in the past mankind was condemned to perish except for the one who achieves the Intimate Self-Realization of the Being, then what value did the coming of the Savior have, that is, the Christ, who, precisely, is said to have come to save mankind?

Master: He came, yes, to open the path publicly for those who want to enter it, but it is also very true that he exclaimed: “Many are called and few are chosen.” And in one of his apocryphal Gospels —which are not apocryphal at all— it is said: “Among one thousand who seek me one finds me, among one thousand who find me one follows me and among one thousand who follow me one is mine.” The Great Master also said: “Out of two women grinding in a mill one will be taken and another will be left, out of two men working in a field one will be taken and the other will be left.”

Thus, not all human beings attain Self-Realization. That is why also in the book of the Lord, in the Bhagavad Gita ─the great work of Krishna─ it is written: “Among all those beings who live in the world very few are those who seek perfection, among all those who seek perfection very few are those who reach perfection and among all those who reach perfection very rare is the one who knows me.”

So, let us not engage in wishful thinking. The Intimate Self-Realization of the Being is for the few. Let us remember that the great Master H. P. Blavatsky, in writing her work entitled The Voice of Silence, stamped on the first page a sentence that says: “For the few”, because, really, the seven portals of the Great Work, which correspond to the seven days of Creation, are but for the few. Rare would be those who could withstand the trials and very few have withstood them.

Christ called everyone, but not everyone arrives. Many will knock on the door saying, “Lord, Lord, open up to us!”, and He will then say, “I don’t know you, where are you from?” “But, Lord, you ate with us, you came into our houses.” “I tell you that I do not know you.” And then they will be cast into the outer darkness where only weeping and gnashing of teeth will be heard. Such darkness constitutes the Hindustani avitchi, the Greek tartarus, the infernal worlds cited by the Book of Dead, etc. All of humanity in its entirety is entering there.”

The Fifth Gospel, volume II, lecture “Fantasies and Realities about the Age of Aquarius,” p. 363, 364.

I leave you now a few sentences for your reflection:

“What good is opportunity to a man if he does not know how to seize it?”
George Eliot

“One today is worth two tomorrows.”
Franklin

“The world is all gates, all opportunities, strings of tension waiting to be struck.”
Emerson

“He who knows how to seize the opportunity is the right man.”
Goethe

“A wise man will make more opportunities than he finds.”
Bacon

SI TE FATA VOCANT.
─‘If destinies call you’─.
KWEN KHAN KHU

Related Articles
0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

, , Messages du V.M. Kwen Khan Khu, Psychologie, 0

Appréciés lecteurs :

LE CHEMIN SECRET N’EST PAS POUR TOUT LE MONDE, MALHEUREUSEMENT

Je vous fais parvenir avec urgence le présent texte correspondant à une transcription d’une des conférences de notre Patriarche bien-aimé, le V.M. Samael Aun Weor, dans laquelle il dit très clairement que, de fait, le Chemin Secret n’est, malheureusement, pas pour tout le monde, pour la simple raison que CE N’EST PAS TOUT LE MONDE QUI VEUT SE RÉVOLUTIONNER TOTALEMENT et séparer les ténèbres de sa nature physique et animique.

Quand on nous parle d’Autoréalisation Intime de notre propre ÊTRE INTÉRIEUR, on nous parle de quelque chose de TRÈS SÉRIEUX, TRÈS PROFOND et où il n’y a pas de temps pour les HÉSITATIONS ou les DEMI-MESURES, comme le disent les mexicains ; non, chers amis. L’Autoréalisation Intime de notre ÊTRE sacré est quelque chose qui implique une NÉGATION ABSOLUE DE CE QUE NOUS SOMMES de manière permanente, pour que fleurisse à sa place l’EMBRYON D’OR et toutes ses diverses modifications qui nous mènerons à récupérer toutes les PARTIES AUTONOMES ET AUTOCONSCIENTES de notre Esprit Réel.

Ce n’est pas un travail qui se fait du jour au lendemain, mais cela doit être UN TRAVAIL PERSÉVÉRANT, ASSIDU, fait avec beaucoup de dévouement par amour pour notre Dieu intérieur. Il fait vraiment aimer notre divinité intérieure au-dessus de toutes choses, comme l’établissent bien les Dix Commandements mosaïques. C’est là la difficulté de beaucoup d’aspirants quand ils essayent d’atteindre les triomphes espérés du travail intérieur. Pour recevoir, avant il est nécessaire de TOUT DONNER. Celui qui donne plus reçoit plus, et celui ou celle qui ne donne rien de lui/elle-même, même le peu qu’il a lui sera enlevé… C’est la loi !

Cela DOIT ÊTRE TRÈS CLAIR POUR TOUS/TES, car c’est mieux de ne pas se lancer hypocritement dans cette aventure qui implique des risques, des douleurs morales épouvantables, des souffrances indicibles, des carences de tout type, des détachements de beaucoup de choses que nous considérons normales et même utiles, alors que ce ne sont en vérité que de simples fantaisies que nous nous sommes créées dans notre existence. Il y a des personnes qui, pour avoir fait des efforts dans d’autres existences, ramènent déjà avec elles quelques valeurs nécessaires pour affronter ces ordalies. Ces personnes, si elles continuent dans l’existence actuelle à renforcer les valeurs qu’elles sont parvenues à fabriquer dans des existences passées, arriveront probablement à s’établir dans le chemin du double fil du rasoir et à achever avec succès leur pèlerinage. Cependant, les personnes curieuses, inconstances, paresseuses, les charlatans de la Gnose, les peureux, etc., etc., etc., ceux-là rencontreront, tôt ou tard, les terribles difficultés du chemin et abandonneront le sentier pour, probablement, finir par involuer et se plaindre du temps qu’ils ont perdu pour avoir été dans la Gnose. Ironies mais qui sont réelles !

Je vous transcris maintenant, avec le plus grand plaisir, les mots de l’Avatar pour votre réflexion :

« Disciple. ─ Maître, si dans le passé l’humanité a été condamnée à périr à l’exception de celui qui parvient à l’Autoréalisation Intime de l’Être, alors quelle valeur a eu le fait que le Sauveur, c’est-à-dire le Christ, soit venu, précisément, dit-on, pour sauver l’humanité ?

Maître. ─ Il est venu, oui, pour ouvrir le chemin publiquement pour que ceux qui le veulent y entrent, mais il est aussi très vrai qu’il s’est exclamé : « Il y a beaucoup d’appelés et peu d’élus ». Et dans l’un de ses Évangiles apocryphes ─ qui n’ont rien d’apocryphes ─ on dit : « De mille qui me cherchent un me trouve, de mille qui me trouvent un me suit et de mille qui me suivent un est mien ». Le Grand Maître a aussi dit : « De deux femmes qui moulent dans un moulin une sera prise et l’autre sera laissée, de deux hommes travaillant dans un champ un sera pris et l’autre sera laissé ».

Ainsi, les êtres humains n’atteignent pas tous l’Autoréalisation. C’est pour cela aussi qu’il est écrit, dans le livre du Seigneur, dans la Bhagavad Gita ─ la grande œuvre de Krishna ─ : « De tous les êtres qui vivent dans le monde très peu cherchent la perfection ; de tous ceux qui cherchent la perfection très peu sont ceux qui atteignent la perfection et de tous ceux qui atteignent la perfection très rare est celui qui me connait ».

Ainsi, ne nous faisons pas d’illusions. L’Autoréalisation Intime de l’Être est pour le petit nombre. Rappelons-nous que la grande Maîtresse H.P. Blavatsky, en écrivant son œuvre intitulée La voix du silence, imprima sur la première page une phrase qui dit : « Pour le petit nombre », parce que, réellement, les sept portails du grand Œuvre, qui correspondent aux sept jours de la Création, ne s’adressent qu’au petit nombre. Rares seraient ceux qui pourraient résister aux épreuves et très rares y ont résisté.

Le Christ a appelé tout le monde, mais ce n’est pas tout le monde qui y arrive. Beaucoup frapperont à la porte en disant : « Seigneur, Seigneur, ouvre-nous ! », et alors il dira : « Je ne vous connais pas, d’où êtes-vous ? ». « Mais, seigneur, tu as mangé avec nous, tu es entré dans nos maisons ». « Je dis que je ne vous connais pas ». Et alors ils seront jetés aux ténèbres extérieures où l’on entendra que les pleurs et les grincements de dents. Ces ténèbres constituent l’Avīci hindou, le tartare grec, les mondes infernaux cités par le Livre des morts, etc. C’est là que va entrer toute l’humanité dans sa totalité.

Le Cinquième Évangile, tome II, conf. « Fantaisies et réalités sur l’Ère du Verseau », pages 363, 364.

Je vous laisse maintenant quelques phrases pour votre réflexion :

« À quoi l’opportunité sert-elle à un homme s’il ne sait pas en profiter ? ».
George Eliot

« Un bon aujourd’hui vaut mieux que deux demain ».
Franklin

« Le monde n’est que portes, opportunités et cordes tendues qui attendent d’être jouées ».
Emerson

« Celui qui sait profiter du moment, c’est là l’homme avisé ».
Goethe

« L’homme sage se crée plus d’opportunités qu’il n’en trouve ».
Bacon

SI TE FATA VOCANT.
─‘Si les destins t’appellent’─.
KWEN KHAN KHU

Related Articles
0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

, , Mesaje ale V.M. Kwen Khan Khu, Psihologie, 0

Stimați cititori!

DRUMUL SECRET NU ESTE PENTRU TOATĂ LUMEA, DIN PĂCATE

Vă trimit de urgență textul de față care corespunde unei transcrieri a uneia dintre conferințele iubitului nostru Patriarh, V.M. Samael Aun Weor, în care arată foarte clar că, de fapt, Drumul Secret nu este, din păcate, pentru toată lumea, din simplul motiv că NU TOATĂ LUMEA DOREȘTE SĂ SE REVOLUȚIONEZE ÎN MOD TOTAL și să separe întunericul de natura lor fizică și animică.

Când ni se vorbește despre Autorealizarea Intimă a propriei noastre FIINȚE INTERIOARE, ni se vorbește despre ceva FOARTE SERIOS, FOARTE PROFUND și în care nu există timp pentru ȘOVĂIELI sau LUCRURI VAGI, așa cum spun mexicanii; nu, dragi prieteni. Autorealizarea Intimă a FIINȚEI noastre sacre este ceva care implică o NEGARE ABSOLUTĂ A CEEA CE SUNTEM, în mod permanent, astfel încât, în locul său, să înflorească EMBRIONUL DE AUR și toate modificările sale diferite care ne vor conduce la recuperarea tuturor PĂRȚILOR AUTONOME ȘI AUTOCONȘTIENTE ale Adevăratului nostru Spirit.

Aceasta nu este o treabă care se face peste noapte, ci trebuie să fie o MUNCĂ PERSEVERENTĂ, JUDICIOASĂ, făcută cu mare dăruire din dragoste pentru Dumnezeul nostru interior. Este necesar să ne iubim cu adevărat divinitatea noastră interioară mai presus de toate lucrurile, după cum bine o stabilesc cele Zece Porunci mozaice. Aceasta este dificultatea pe care o au mulți aspiranți atunci când încearcă să obțină triumfurile așteptate ale muncii interioare. Pentru a primi înainte este necesar SĂ DĂM TOT. Cine dă mai mult primește mai mult, iar acela sau aceea care nu dă nimic de la sine, chiar și puținul pe care îl are îi va fi luat… Aceasta este legea!

Acest lucru trebuie SĂ FIE FOARTE CLAR PENTRU TOȚI, pentru că este mai bine să nu ne lansăm în mod ipocrit în această aventură care presupune riscuri, dureri morale înspăimântătoare, suferințe de nedescris, lipsuri de tot felul, detașări de multe lucruri pe care le considerăm normale și chiar utile, când de fapt sunt simple fantezii pe care le-am creat în existența noastră. Există persoane care, făcând eforturi în alte existențe, aduc deja cu ei câteva valori necesare pentru a face față acestor încercări. Aceste persoane, dacă vor continua în existența lor actuală, consolidând valorile pe care au reușit să le fabrice în existențele trecute, probabil că vor putea să se stabilească pe calea tăișului de briceag și să-și finalizeze cu succes pelerinajul. Cu toate acestea, acei curioși, nestatornici, leneși, șarlatani ai Gnozei însăși, fricoși etc., etc., etc., aceștia se vor întâlni, mai devreme sau mai târziu, cu dificultățile cumplite ale drumului și vor abandona drumul, probabil, pentru a sfârși involuând și plângându-se de timpul pe care l-au pierdut fiind în Gnoză. Ironii dar care sunt reale!

Acum vă transcriu, cu cea mai mare plăcere, cuvintele Avatarului pentru reflecția voastră:

„Discipol: ─Maestre, dacă în trecut omenirea a fost condamnată să piară, cu excepția celui care obține Autorealizarea Intimă a Ființei, atunci ce valoare a avut venirea Salvatorului, adică a Cristosului, despre care se zice că a venit să salveze omenirea?

Maestru: ─A venit, da, să deschidă drumul în mod public pentru cei care vor să intre pe el, dar este foarte adevărat că a exclamat: «Mulți sunt cei chemați și puțini sunt cei aleși.» Și într-una dintre Evangheliile sale apocrife ─care nu au nimic apocrif─ se spune: «Dintr-o mie care mă caută, unul mă găsește, dintr-o mie care mă găsesc, unul mă urmează și dintr-o mie care mă urmează, unul este al meu.» Marele Maestru a mai spus: «Din două femei care macină la moară una va fi luată și cealaltă va fi lăsată, dintre doi bărbați care lucrează la câmp, unul va fi luat și celălalt va fi lăsat.»

Astfel, nu toate ființele umane obțin Autorealizarea. De aceea, și în cartea Domnului, în Bhagavad Gita ─marea operă a lui Krishna─ stă scris: «Dintre toate acele ființe care trăiesc în lume, foarte puțini sunt cei care caută perfecțiunea, dintre toți cei care caută perfecțiunea, puțini sunt cei care ating perfecțiunea și dintre toți cei care ating perfecțiunea foarte rar este cel care mă cunoaște.»

Deci, să nu ne facem iluzii. Autorealizarea Intimă a Ființei este pentru cei puțini. Să ne amintim că marea Maestră H.P. Blavatsky, când își scria lucrarea intitulată Vocea tăcerii, a pus pe prima pagină o expresie care spune: «Pentru cei puțini», pentru că, într-adevăr, cele șapte portaluri ale Marii Opere, care corespund celor șapte zile ale Creației sunt doar pentru cei puțini. Rari ar fi cei care ar putea rezista probelor și foarte puțini au făcut-o.

Cristos i-a chemat pe toți, dar nu vin toți. Mulți vor bate la ușă spunând: «Doamne, Doamne, deschide-ne!», și atunci va spune: «Nu vă cunosc, de unde sunteți?» «Dar, Doamne, dacă ai mâncat cu noi, ai intrat în casele noastre.» «Zic că nu vă cunosc.» Și atunci vor fi aruncați în tenebrele exterioare unde se vor auzi numai plânsul și scrâșnirea dinților. Astfel de tenebre constituie Avitchi indian, Tartarul grecesc, lumile infernale menționate de Cartea morților etc. Acolo intră întreaga omenire în totalitatea sa.”

A Cincea Evanghelie, volumul III, conf. „Fantezii și realități cu privire la Era Vărsătorului”, pag. 1672-1673

Vă las acum câteva fraze pentru reflecția voastră:

„La ce-i folosește unui om oportunitatea dacă nu știe să profite de ea?”
George Eliot

„Un azi bun valorează mai mult decât doi de mâine.”
Franklin

„Lumea reprezintă toate ușile, toate oportunitățile și sforile întinse care așteaptă să fie atinse.”
Emerson

„Cel ce știe să profite de ocazie este omul potrivit.”
Goethe

„Drumul secret nu este pentru toată lumea, din păcate.”
Bacon

SI TE FATA VOCANT.
─„Dacă destinele te cheamă.”─
KWEN KHAN KHU

Related Articles
0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

, , Mensajes del V.M. Kwen Khan Khu, Psicología, 0

Apreciados lectores:

EL CAMINO SECRETO NO ES PARA TODO EL MUNDO, LAMENTABLEMENTE

Con urgencia os hago llegar el presente texto correspondiente a una transcripción de una de las conferencias de nuestro amado Patriarca, V.M. Samael Aun Weor, en la cual él deja muy claro que, de hecho, el Camino Secreto no es, lamentablemente, para todo el mundo, por la sencilla razón de que NO TODO EL MUNDO QUIERE REVOLUCIONARSE TOTALMENTE y separar las tinieblas de su naturaleza física y anímica.

Cuando se nos habla de Autorrealización Íntima de nuestro propio SER INTERIOR se nos está hablando de algo MUY SERIO, MUY PROFUNDO y en lo cual no hay tiempo para TITUBEOS o MEDIAS TINTAS, como dicen los mexicanos; no, queridos amigos. La Autorrealización Íntima de nuestro sagrado SER es algo que implica una NEGACIÓN ABSOLUTA DE LO QUE SOMOS de manera permanente, para que en su lugar florezca el EMBRIÓN ÁUREO y todas sus diversas modificaciones que nos llevarán a recuperar todas las PARTES AUTÓNOMAS Y AUTOCONSCIENTES de nuestro Real Espíritu.

Este no es un trabajo que se haga de la noche para la mañana, sino que ha de ser UN TRABAJO PERSEVERANTE, JUICIOSO, hecho con mucha dedicación por amor hacia nuestro Dios interior. Se necesita de verdad amar a nuestra divinidad interior por encima de todas las cosas, como bien lo establecen los Diez Mandamientos mosaicos. Esta es la dificultad que tienen muchos aspirantes cuando intentan alcanzar los triunfos esperados del trabajo interior. Para recibir antes es necesario DARLO TODO. Quien más da más recibe, y aquel o aquella que nada da de sí mismo/a hasta lo poco que tenga le será quitado… ¡Esa es la ley!

Esto DEBE QUEDAR MUY CLARO PARA TODOS/AS, porque es mejor no lanzarse hipócritamente a esta aventura que conlleva riesgos, dolores morales espantosos, sufrimientos indecibles, carencias de todo tipo, desprendimientos de muchas cosas que consideramos normales y hasta útiles, cuando en verdad son simples fantasías que nos hemos creado en nuestra existencia. Hay personas que por haberse esforzado en otras existencias ya traen consigo algunos valores necesarios para enfrentar estas ordalías. Esas personas, si continúan en la actual existencia reforzando los valores que lograron fabricar en pasadas existencias, probablemente consigan afianzarse en la senda del doble filo de la navaja y culminar con éxito su peregrinaje. Empero, aquellos curiosos, inconstantes, perezosos, charlatanes de la misma Gnosis, miedosos, etc., etc., etc., esos se encontrarán, tarde o temprano, con las terribles dificultades del camino y abandonaran la senda para, probablemente, terminar involucionando y quejándose del tiempo que perdieron por haber estado en la Gnosis. ¡Ironías pero que son reales!

Os transcribo ahora, con el mayor beneplácito, las palabras del Avatara para vuestra reflexión:

«Discípulo.─ Maestro, si en el pasado la humanidad fue condenada a perecer a excepción de aquel que consiga la Autorrealización Íntima del Ser, entonces ¿qué valor tuvo el que haya venido el Salvador, o sea, el Cristo, que, precisamente, se dice que vino a salvar a la humanidad?

Maestro.─ Él vino, sí, a abrir el camino públicamente para que los que quieran entren por él, pero también es muy cierto que exclamó: “Muchos son los llamados y pocos los escogidos”. Y en uno de sus Evangelios apócrifos ─que de apócrifos no tienen nada─ se dice: “De mil que me buscan uno me encuentra, de mil que me encuentran uno me sigue y de mil que me siguen uno es mío”. También dijo el Gran Maestro: “De dos mujeres moliendo en un molino una será tomada y otra será dejada, de dos hombres trabajando en un campo uno será tomado y el otro será dejado”.

Así pues, no todos los seres humanos logran la Autorrealización. Por eso también en el libro del Señor, en el Bhagavad Gita ─la gran obra de Krishna─ está escrito: “De todos aquellos seres que viven en el mundo muy pocos son los que buscan la perfección, de todos los que buscan la perfección muy pocos son los que llegan a la perfección y de todos los que llegan a la perfección muy raro es el que me conoce”.

Así pues, no nos hagamos ilusiones. La Autorrealización Íntima del Ser es para los pocos. Recordemos que la gran Maestra H. P. Blavatsky, al escribir su obra titulada La voz del silencio, estampó en la primera página una frase que dice: “Para los pocos”, porque, realmente, los siete portales de la Gran Obra, que se corresponden con los siete días de la Creación, no son sino para los pocos. Raros serían los que podrían resistir las pruebas y muy pocos las han resistido.

Cristo llamó a todos, pero no todos llegan. Muchos golpearán la puerta diciendo: “¡Señor, Señor, ábrenos!”, y entonces dirá: “No os conozco, ¿de dónde sois?”. “Pero, Señor, si con nosotros comiste, en nuestras casas entraste”. “Digo que no os conozco”. Y entonces serán lanzados a las tinieblas exteriores donde solamente se oirá el llanto y el crujir de dientes. Tal tiniebla constituye el avitchi indostano, el tartarus griego, los mundos infiernos citados por el Libro de los muertos, etc. Allí va ingresando toda la humanidad en su totalidad».

El Quinto Evangelio, tomo II, conf. «Fantasías y realidades sobre la Era de Acuario», págs. 363, 364.

Os dejo ahora unas frases para vuestra reflexión:

«¿De qué sirve a un hombre la oportunidad si no sabe aprovecharla?».
George Eliot

«Un buen hoy vale más que dos mañanas».
Franklin

«El mundo es todo puertas, todo oportunidades y cuerdas tensas que aguardan a que se las toque».
Emerson

«El que sabe aprovechar la ocasión es el hombre oportuno».
Goethe

«Un sabio se creará más ocasiones que las que encuentre».
Bacon

SI TE FATA VOCANT.
─‘Si los destinos te llaman’─.
KWEN KHAN KHU

Related Articles
0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

PARA PREGUNTAS O COMENTARIOS

NEWSLETTER