Ginevra de’ Benci

Mult iubiți colegi/colege,

Mă adresez vouă tuturor pentru a vă face câteva comentarii despre o alta dintre operele extraordinare atribuite Maestrului Leonardo da Vinci, care a fost intitulată ca…

…GINEVRA DE BENCI

Înainte de toate să semnalăm că chipul acestei femei este profund enigmatic, mai ales dacă observăm ochii săi și gura sa. Ochii săi ne vorbesc despre faptul că este separată de lumea mayavică. Buzele sale exprimă o tăcere proprie Spiritelor eliberate.

Să intrăm în câteva considerații necesare de care trebuie să ținem cont din punct de vedere istoric:

Istoricii și cercetătorii consideră că această doamnă o reprezintă pe o femeie numită Ginevra de Benci și o conectează cu un prieten al lui Leonardo da Vinci, acel subiect fiind tatăl ei fizic. Subiectul s-ar numi Giovanni Benci

Mulți comentează arborii din spatele acestei siluete, care sunt ienuperi. Acest nume dat acestor arbori în limba italiană se pronunță [ginepros], și din acest motiv respectivul nume se asociază din punct de vedere fonetic cu cuvântul Ginevra.

Ezoteric, dragă cititorule, ne aflăm în fața unei reprezentări a Ginevrei sau Sufletul Divin pe care orice bărbat și orice femeie îl purtăm în interior, în profunzimile noastre animice.

Lângă această enigmatică doamnă observăm, ca întotdeauna, apele alchimice pe care, în mod normal, Leonardo da Vinci a vrut întotdeauna să le arate în toate operele sale, ca Maestru al artei transmutării cu care a fost mereu asociat.

Părul acestei doamne reflexive este precum o cascadă de aur, deoarece ea sintetizează perfecțiunea muncilor de laborator și a morții absolute în Inițiați. Am putea spune în mod subliniat că, în cazul acestei picturi, Leonardo da Vinci a vrut să se refere în mod direct la Calea Umedă, pe care o aleg aceia care aspiră să se odihnească în sferele nirvanice.

Se dovedește necesar să știm, dragi prieteni și prietene, că există o emblemă pe spatele acestei picturi care constă într-o ramură de laur care se încrucișează cu o ramură de palmier. Ambele închid o deviză care apare descrisă în latină: virtutem forma decorat, care tradusă semnifică frumusețea este podoaba virtuții. În mod evident, ceea ce face sufletul frumos sunt, tocmai, diversele virtuți pe care le poate manifesta și care sunt, în ultimă instanță, precum geme prețioase care îl împodobesc.

Din nefericire, trebuie să spunem că partea inferioară a acestei opere picturale, din motive pe care nu le cunoaștem, a fost tăiată și de aceea se presupune că schița pe care o vedeți în partea finală de sus în jos, pe care se observă niște mâini, i se atribuie acestei picturi.

Când observăm acele mâini putem aprecia că se încrucișează și mâna dreaptă, în mod specific, semnalează acea parte a corpului nostru în care adevărata Kabală situează acel Sefirot pe care din punct de vedere gnostic îl numim Tiphereth. Acest Sefirot corespunde în organismul nostru tocmai cu acea zonă a corpului pe care o numim piept, căci să nu uităm că, în cele din urmă, iubitorii Gnozei aspirăm să ne dezvoltăm Focurile Sacre pentru a rămâne uniți cu corpul nostru cauzal, loc în care trebuie să situăm această zonă pe care o indicăm cu acest nume: Tiphereth… Este foarte trist, răbdătorule cititor, să știm că toate aceste opere transcendentale ale geniilor antichității azi sunt interpretate în mod capricios de către Conștiința adormită a intelectualoizilor, și în afirmațiile lor se revarsă adevărate nerozii care nu au nimic de-a face cu scopul care inițial l-a condus pe artist să le realizeze.

Vă dăruiesc acum câteva fraze pentru a reflecta la ele:

„Pictorul se dispută și concurează cu natura.”
Leonardo da Vinci

„Pictura depășește în excelență și distincție muzica, deoarece nu moare după ce a dat naștere creațiilor sale cum i se întâmplă nefericitei muzici. Pictura, din contră, își prelungește existența arătându-ne pe o simplă suprafață întreaga ei vitalitate.”
Leonardo da Vinci

„Poetul își obține efectele datorită succesiunii de imagini; pictorul prin simultaneitatea lor.”
Delacroix

„Istoria, poezia și pictura se simbolizează între ele și se aseamănă atât de mult încât, atunci când scrii istorie, pictezi și când pictezi, compui.”
Cervantes

„Să-i spui pictorului că natura trebuie luată așa cum este e ca și cum i-ai spune pianistului că poate să se așeze pe pian.”
J. McN. Whistler

NUDA VERITAS.
─„Adevărul gol-goluț.”─
KWEN KHAN KHU

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*