Extazul Sfintei Cecilia, Raffaello Sanzio

Mult îndrăgiți prieteni și prietene,

Îmi permit să vă trimit această operă artistică realizată între anii 1483 și 1520 de artistul și arhitectul italian numit Raffaello Sanzio. Titlul pe care îl poartă este…

…EXTAZUL SFINTEI CECILIA

Intrând în subiectul nostru, vom începe prin a spune că această operă se află în Pinacoteca Națională din Bologna, în Italia.

Istoricii ne spun următoarele:

„Cecilia din Roma, cunoscută mai bine ca Sfânta Cecilia, a fost o nobilă romană convertită la Creștinism și martirizată pentru credința ei la o dată nedeterminată, între anii 180 și 350. Este considerată sfânta protectoare a muzicii sacre și în onoarea ei o importantă mișcare de reînnoire a muzicii sacre de la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost numită cecilianism. Atributele sale sunt orga, lăuta și trandafirii.

În cartea Martyrologium hieronymianum se menționează: «Appiâ viâ in eâdem urbe Româ natale et passio sanctæ Ceciliæ virginia, ‘Pe Via Appia din orașul Roma s-a născut și a murit Sfânta Cecilia fecioara’.

Extazul Sfintei Cecilia, Raffaello Sanzio
Extazul Sfintei Cecilia, Raffaello Sanzio

Pictura ne-o înfățișează pe Sfânta Cecilia, îmbrăcată într-un frumos veșmânt auriu, ridicându-și ochii spre cer și ținând în mâini o orgă. Orga a fost un instrument muzical foarte venerat în timpul Evului Mediu și al Renașterii deoarece muzica pe care o emite acest instrument este foarte spirituală.

În dreapta ei se află Evanghelistul Ioan. Să nu uităm că Ioan reprezintă verbul revelator.

Apoi vedem un vultur așezat pe o carte închisă, ceea ce ne spune că doar prin inspirație divină pot fi interpretate cărțile sacre. O astfel de inspirație este indicată de vultur.

În lateral îl vedem pe Apostolul Sfântul Pavel sprijinindu-se pe spadă, contemplând instrumentele muzicale aflate la picioarele lui. Vioara se vede că este fără corzi.

În stânga îl vedem pe Augustin de Hipona cu toiagul său ─354-430─, primul filosof important al erei creștine, episcop de Hipona ─un oraș din Algeria actuală─ în ultimii ani ai Imperiului Roman.

În cele din urmă, o vedem pe Maria Magdalena ținând în mână un vas de alabastru. Faptul că Maria Magdalena este prezentă în această reprezentare picturală este pentru a ne indica faptul că toți membrii din această operă erau cunoscători ai artei transmutării sau ai secretului conținut în Arcanul A.Z.F.

Pe de altă parte, este bine de menționat că centura simplă a Sfintei Cecilia a fost un simbol tradițional renascentist al castității.

În partea de sus a acestei reprezentări artistice putem vedea îngeri înfățișați ca niște copii, care sunt inspirația percepută de Sfânta Cecilia pentru a-și elabora cânturile sale sacre și interpretările sale muzicale mistice.

Permiteți-mi să adaug acum câteva fraze care merită reflecția noastră:

„Tradiția religioasă este axa de diamant în jurul căreia se învârte trecutul nostru.”
Bécquer

„Adevărata datorie filială constă în a duce la bun sfârșit munca pe care părinții noștri nu au terminat-o și în a transmite posterității realizările lor.”
Confuciu

„Tradiția, mai bună decât toate tratatele de ceremonial și codul obiceiurilor la modă, indică modalitatea de a se adapta la împrejurări. Numai tradiția nu se dobândește.”
Rubén Darío

„Adevărații oameni progresiști ​​sunt cei care pornesc de la un respect profund pentru trecut.”
Renán

„Persoana cea mai ușor de înșelat și de trădat este pe tine însuți.”
Lytton

CONDITIO SINE QUA NON.
─‘Condiție fără de care nimic nu este posibil.’─

KWEN KHAN KHU

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*