Mult iubiți prieteni/e,
Am plăcerea de a vă trimite descrierea ezoterică a acestei gravuri, care a fost intitulată la vremea respectivă:
COPILĂRIA – ZORII
Gravura menționată a fost realizată de un artist pe nume Hieronymus Wierix, care a locuit în Anvers ─Belgia─ între anii 1553 și 1619. Opera sa are, într-adevăr, un conținut care merită să fie analizat cu atenție pentru a cunoaște, nu numai preocupările animice ale epocii, ci și pentru a avertiza întreaga omenire asupra unor lucruri interesante.
Realitatea cea mai dură ne spune că viața noastră este un pelerinaj care începe tocmai din copilăria noastră și, ca și alte vârste pe care le vom trăi, este înconjurată de diverse circumstanțe pe care artistul a dorit să le lase reflectate în această operă.
Chiar dacă ni se pare foarte ciudat să vedem o femeie care în loc de doi sâni are în total cinci, ceea ce vrea să se reprezinte cu acea doamnă sunt cele cinci aspecte ale Mamei Cosmice care hrănesc toate formele creației. Ea este Mama noastră Fecioară. Ea este cea care ne aduce pe lume în ceasul și momentul ei, și acesta este motivul pentru care o altă femeie apare alături de ea purtând un sac cu multe monede pe picioare. Această altă femeie este reprezentarea karmei, care ne aduce, în existența noastră, anumite valori dharmice ─recompense─ sau karma ─pedepse. Acesta este motivul pentru care femeia cu monedele este însoțită de cuvântul latin SICVRITAS, dorind să indice securitatea, protecția, sănătatea, bogăția sau sărăcia în care ne vom trăi traiectoria.
Interesant este faptul că această femeie cu monedele poartă într-una din mâini o farfurie sau un taler care are o bază de parcă ar fi unul dintre talerele balanței cosmice, iar în acest caz este vorba despre talerul care simbolizează dharma. De asemenea, această femeie este cea care poartă o amforă în cealaltă mână. Acea amforă conține apele vieții care determină valorile Bobbin-Kandelnost care ne vor ajuta sau nu să facem față vicisitudinilor pelerinajului nostru în funcție de utilizarea pe care o dăm acestor valori.
Deasupra Mamei Divine, pe care am explicat-o deja, vedem cuvântul NATVRA făcând aluzie la natură și la diferitele sale manifestări.
Din sânii Divinei Doamne ies fluide de lapte pentru a indica faptul că Ea hrănește cele trei regnuri: animal, vegetal și uman. Din acest motiv copiii, căprioarele și alte creaturi se grăbesc să adune în gură prețiosul lichidul dătător de viață.
În spatele acestor două femei pe care tocmai le-am descris apare trăsura care le transportă. În mod misterios, cum nu se putea altfel, pe acea trăsură este inscripționat cuvântul latin AURORA. Acest cuvânt trebuie interpretat ca fiind zorii existenței noastre.
În acea trăsură vedem niște copii care se joacă, pentru că, de fapt, în copilăria noastră vrem doar să ne jucăm. Încă nu suntem stresați de problemele care mai târziu, pe măsură ce creștem, ne vor copleși în propria noastră viață.
În spatele acelor copii observăm o altă fecioară care poartă pe cap cuvântul latin INOCENTIA căci, prieteni și prietene, în copilăria noastră ne bucurăm de inocență pentru că agregatele psihologice nu controlează încă mașina noastră organică și psihicul nostru.
În partea dreaptă a reprezentării inocenței apare un domn care poartă pe cap cuvântul latin PAX. Aceasta simbolizează pacea de care se bucură bebelușii și toți aceia care au reușit să-și recâștige inocența prin munca psihologică rodnică pe care au făcut-o asupra lor înșiși. Acest domn menționat mai sus poartă pe cap o coroană de lauri pentru a ne indica faptul că pacea este darul minunat de care se bucură toți aceia care au eliminat EGOUL ANIMALIC.
În partea stângă a femeii care simbolizează inocența vedem o alta care este împodobită cu cuvântul latin CASTITAS. Fără orice îndoială, acest cuvânt face aluzie la legitima castitate a trupului și a sufletului care poate fi atinsă de spiritele îndrăznețe care caută Împărăția Ființei. Fără castitate în minte, în inimă și în sex, este imposibil să intrăm în Împărăția Celui Fără Nume, așa stă scris.
Este curios de observat că femeile care reprezintă inocența și castitatea sunt unite prin ramuri de laur. Acest lucru ne augurează că aceste virtuți ne vor conduce la triumful ezoteric sau triumful ermetic.
Revenind acum la femeia care hrănește cu laptele său matern făpturile naturii, putem observa, lângă ea și în spatele ei, un trubadur care cântă la o lăută. Acest domn este însoțit în această gravură de cuvântul latin LAETITIA, care trebuie tradus prin ‘bucurie’, ‘veselie’. Acest cuvânt ne amintește de fraza biblică ce ne spune: „Este mai multă bucurie în cer pentru un păcătos căit decât pentru o mie de drepți care nu au de ce să se căiască”. Să reflectăm la aceste lucruri, stimați cititori.
În fruntea acestei trăsuri înaintează hotărât un copil care poartă un stindard. Acest copil îi reprezintă pe Adepții care au reușit să dea mărturie despre Marea Operă interioară și, de aceea, poartă un steag sau un stindard.
În centrul gravurii, în depărtare, se vede un castel care nu este altul decât lăcașul filosofal al regelui nostru interior.
Nu trebuie să-l trecem cu vederea nici pe omul care se află lângă roțile trăsurii și care apare prosternat în fața lui Dumnezeu, căit pentru că și-a pierdut viața în ambiguități. Acesta este motivul pentru care vedem lângă el un bici cu care, cu siguranță, s-a biciuit cerând iertare de la FIINȚĂ.
În cele din urmă, răbdători cititori, iată dovada evidentă că o mare parte a ezoterismului era încă arătată publicului ─în secolele Evului Mediu─ de către pictorii ezoteriști sau ermetici, dar, din păcate, toate acoperite cu vălul ermetismului.
Există o ultimă frază care însoțește studiul nostru și care este următoarea:
„Aurorae similis cum sit primeval Juventus aetati merito prime quae vindice nulla sponete sua sine lege fidem, rectumq colebat.”
Această frază trebuie interpretată în felul următor:
‘Tinerețea, asemănătoare zorilor, fiind în prima parte a vieții, ca prim beneficiu.’
Vă adaug, în cele din urmă, câteva fraze la care să reflectați:
„Nu este nimic mai teribil decât să-ți pierzi inocența.”
Chateaubriand
„Marele secret al fericirii este să fii inocent.”
Focilides
„Uniunea dintre iubire și inocență pare a fi paradisul pământesc. Este cea mai plăcută fericire a vieții.”
Rousseau
„Cea mai puternică forță este o inimă nevinovată.”
Victor Hugo
„Inocența este întotdeauna înconjurată de propria ei splendoare.”
Massillon
MAGNIFICAT ANIMA MEA DOMINUM
─‘Sufletul meu îl mărește pe Domnul.’─
KWEN KHAN KHU
