Mult iubiți prieteni și prietene,
Îmi face o enormă plăcere să vă trimit această altă gravură a artistului Hieronymus Wierix care face parte din celelalte trei care alcătuiesc „Cele patru vârste ale omului”. De data aceasta ne vom referi la…
…BĂTRÂNEȚEA – NOAPTEA
Cu siguranță, dragi colegi, viața noastră este comparabilă cu orele zilei: la răsăritul zorilor am putea spune că suntem în copilărie, când suntem la prânz ─zenit─ am putea afirma că am ajuns la tinerețe, când începe după-amiaza putem compara acel fenomen cu vârsta adultă, cu maturitatea noastră, iar când se lasă noaptea, intrăm la bătrânețe.
De asta se ocupă artistul nostru în această frumoasă gravură în care iese în evidență trăsura vieții noastre care începe să se rupă sau să se distrugă. Este posibil ca în spatele acesteia să vedem o bătrână care urmează să taie cu foarfeca un fir care face legătura cu o altă femeie care lucrează cu o a treia. Practic, acest lucru explică faptul că, atunci când valorile noastre Bobbin Kandelnost s-au epuizat, Îngerii Morții taie cordonul de argint care ne unește corpul fizic cu corpul astral. Acea bătrână, împreună cu celelalte două, sunt chiar parcele ─de aceea acest cuvânt este scris la plural: Parcae─ clasicilor, care marchează sfârșitul existenței noastre. Este interesant aici că cealaltă femeie ─altă parcă─ care are rolul de țesătoare, deoarece este bine cunoscut, ezoteric vorbind, că moartea și viața sunt legate: murim pentru a ne naște din nou și ne naștem pentru a muri mai târziu.
Un înger sună într-o trâmbiță în partea din spate a trăsurii pentru a anunța că un ciclu s-a încheiat. Deasupra lui apare cuvântul Fama pentru a ne indica că totul s-a terminat, în timp ce o bufniță îl contemplă. Bufnița, în ocultism, este întotdeauna prezentă atât pentru a semnala amintirea de sine, cât și sfârșitul călătoriei noastre fiind o pasăre de noapte.
Sunt două personaje îmbrăcate în călugări cu fețele acoperite cu o glugă pentru a-și ascunde chipurile, unul în dreapta trăsurii și altul în stânga. Fiecare dintre ei poartă, ca o pancartă, o emblemă sau un desen care simbolizează planul de viață al fiecărei ființe umane.
De remarcat că în imagine pot fi văzute șase flăcări: două care sunt purtate de călugării pe părțile laterale ale trăsurii, două pe părțile laterale ale sicriului și alte două în spatele acestuia pe trăsură. Acesta este misterul Arcanului 6 al tarotului. Într-un astfel de caz suntem avertizați că moartea apare atunci când ne așteptăm mai puțin.
Pe unul dintre boi îl vedem pe Saturn cu secera lui. Să ne amintim că Saturn simbolizează timpul și acesta este motivul pentru care vedem cuvântul latin Tempvs deasupra capului său. Este foarte ilustrativ să vedem că, pe capul unuia dintre boii care trag trăsura, se poate vedea o clepsidră. Acest ceas marchează începutul și sfârșitul tuturor lucrurilor. Fiecare lucru are timpul său. Să ne amintim de expresia latină Tempvs irreparabilis fugit, ‘timpul trece iremediabil’.
În cele din urmă vă adaug expresia latină care este scrisă în partea de jos a gravurii:
«Noctis ut in medio curas et corpora soluit, prostratis terrae membris vis languida somni: Sic mor cuncta vorat, relegunt exordia lapsu. Sic Parcae, sic tempus edax, sic cana vetustas».
Traducere: ‘Așa cum în miez de noapte forța languroasă a somnului dizolvă grijile și trupurile cu membrele prosternate la pământ, așa și moartea devorează toate lucrurile, așa și parcele, așa și timpul vorace, așa și bătrânețea cenușie respinge îndemnurile’.
Lângă Saturn, pe celălalt bou, putem percepe o figură scheletică. Această figură ne arată că totul este redus la nimic. Deasupra acestei figuri scheletice apare un cuvânt în latină care ne spune: Fatum, care trebuie interpretat ca ‘destinul’. Fără îndoială, fiecare dintre noi are destinul marcat de Domnii Marii Legi și, mai devreme sau mai târziu, acest destin ajunge la noi cu săgețile sau sulițele sale simbolice.
Așa înaintează trăsura morții fizice, dragi cititori. Nu respectă pe nimeni și nimic și de aceea vedem oameni zdrobiți de trăsură sau cadavrele culcate ale persoanelor care au murit ─bărbați, femei etc., etc., etc. Chiar și animale precum calul care apare mort lângă cadavre.
În partea din față merge un bătrân. Acel bătrân reprezintă un Maestru al Înțelepciunii care arată realitatea crudă a faptelor și că totul se reduce la deșertăciuni: Vanitas vanitatum et omnia vanitas, ‘deșertăciunea deșertăciunilor, totul este deșertăciune’.
Vă adaug în cele din urmă câteva fraze pentru reflecția voastră:
„Sunt morți care urcă cu cât coboară mai mult sicriul lor”.
Manuel del Cabral
„O moarte onorabilă răscumpără o viață neîndemânatică”.
Tacit
„Moartea este etalonul care ne face pe toți egali.”
Pedro de Guzmán
„Numai moartea mărturisește cât de slab este trupul omului”.
Juvenal
„Cum poate muri brusc cineva care, încă de la naștere, vede că alergă prin viață și poartă moartea cu el?”
Antonio Machado
MORS CERTA, HORA INCERTA.
─‘Moartea este sigură, dar ora este incertă.’─
KWEN KHAN KHU
