Dragi cititori/cititoare,
Cu această ocazie, vreau să vă trimit această gravură care a făcut parte dintr-o serie de desene atribuite lui Marten de Vos ─1532-1603─, deși gravorul era o persoană pe nume G. D. Mortier. Această gravură făcea parte din unele desene menite să arate că virtuțile înving viciile.
Concret, această operă de artă este intitulată…
…ÎNCREDEREA ÎNVINGE ÎNȘELĂCIUNEA
Personajul central este constituit dintr-o femeie așezată, care ține cu mâna dreaptă un steag care arată două inimi și în mijlocul lor o strângere de mâini.
În stânga acestei doamne apare un anunț pe care scrie cuvântul FIDUCIA SAU FIDVCIA, care trebuie tradus prin ‘ÎNCREDERE’.
La picioarele doamnelor pe care le descriem se poate citi TECTI DOLI, care trebuie interpretat ca ‘înșelăciune deghizată’.
Doamna care stă așezată are în mâna stângă o carte al cărei titlu este REVERÁ, care înseamnă ‘în adevăr’, ‘în realitate’…
Mai trebuie să subliniem că o altă femeie apare întinsă la picioarele primei pe care am descris-o deja. Are picioare monstruoase și o coadă ca de scorpion îi iese din șezut. Această doamnă are sânii goi, cu mâna dreaptă arată două fructe și lângă cotul brațului drept apare cuvântul latin FRAVS, care trebuie citit ca ‘FRAUDĂ’.
De asemenea putem vedea lângă femeia întinsă la pământ și o serie de măști variate. CE SUNT TOATE ACESTEA?
Trebuie să plecăm de la faptul că această gravură face o comparație între încredere și fraudă. Prima este o virtute, a doua este un viciu, cu alte cuvinte, un agregat psihologic prezent la foarte multe persoane din lumea noastră. Frauda a devenit atât de comună în zilele noastre încât cei care nu o practică sunt văzuți ca proști, stângaci și ridicoli. Așa este societatea noastră actuală.
Evident că femeia care poartă drapelul, reprezentativă a încrederii, îi simbolizează pe toți cei care au încredere în valorile lor eterne, în propria lor FIINȚĂ, iar cu astfel de suflete se pot face înțelegeri și pacte de orice fel, întrucât nu se trădează niciodată pe ele însele…
Încrederea ─Fidvcia─ este asociată cu loialitatea, motiv pentru care pe picioarele acestei femei care stă așezată vedem un cățeluș. Aceeași semnificație o are strângerea de mâini pe care o vedem pe drapel. În vremuri trecute, o strângere de mână era suficientă pentru a pecetlui un pact între gentlemeni; astăzi nici măcar tratatele semnate și pecetluite cu semnătura celor care le contractează nu servesc.
Frauda, reprezentată de femeia culcată, a fost întotdeauna grosolană și sedițioasă. Din acest motiv vedem sânii acestei doamne arătați fără nicio pudoare, în timp ce femeia care reprezintă încrederea apare îmbrăcată într-o rochie care îi acoperă corpul de sus până jos.
Cuvântul REVERÁ, care înseamnă ‘în adevăr’, ‘în realitate’…, este scris în cartea femeii modeste pentru a ne spune că trebuie să ne hrănim studiind puterea virtuților.
Pe de altă parte, femeia care reprezintă frauda este înconjurată de măști. Acele măști fac aluzie la diferitele personalități sau agregate psihologice care trăiesc în subiectul „uman”. Avem, din nefericire, multe modalități de a fi frauduloși. Există fraudă în economie, în textele religioase, în interpretările teologice, în arta timpului nostru și chiar și filosofia a ajuns să fie frauduloasă în așa măsură încât s-a redus la simple capricii politice ─a se citi: capitalism, comunism, socialism etc., etc., etc.
Nu putem omite să arătăm roadele femeii culcate care cu unul dintre brațele ei le arată sau vrea să le vedem. Acestea sunt roadele ÎNȘELĂCIUNII, a tot ceea ce facem în mod fraudulos împinși de diversele noastre agregate psihice din lumea noastră de relații.
Dacă suntem frauduloși vom deveni din ce în ce mai monstruoși, întrucât frauda este o formă de minciună și stă scris că cei care practică minciuna din viață în viață vor deveni din ce în ce mai diformi, așa cum ne-a declarat V.M. Samael Aun Weor în operele sale scrise și în conferințele sale ținute în diverse medii.
Sunt câteva fraze scrise în latină la sfârşitul acestei frumoase gravuri, dar, văzând că nu sunt realizate în mod corect, am preferat să nu le dăm o interpretare, deoarece reprezintă o contradicție în termeni pentru cititorul nostru.
Vă dau acum câteva fraze pentru reflecția voastră:
„Încrederea produce adesea loialitate.”
Seneca
„Încrederea în sine este primul secret al succesului.”
Emerson
„Succesul depinde mai puțin de ajutorul extern decât de încrederea în sine.”
Lincoln
„Încrederea este mama faptelor mărețe.”
Schiller
„Cine nu are încredere în om nu are niciuna în Dumnezeu.”
Chapmann
NOVUS ORDO SECLORUM.
─‘Un nuevo orden para siglos posteriores’─.
KWEN KHAN KHU
